smartbabyfilip

curiozităţile şi strădaniile unei mame în secolul XXI

De ce mai alăptez după un an şi 8 luni?

pe Februarie 1, 2014

Asta este întrebarea pe care şi-o pun cele mai multe mămici sau femei cu care mai vorbesc. Eu am încetat să mă gândesc pentru că e suficient să văd că asta îi face bine lui Ş. Am primit atâtea reproşuri şi atâtea comentarii, chiar de la cele mai apropiate femei din familia mea, cu toate că, culmea, bărbaţii, soţii lor şi al meu, erau cei care mă susţineau! Observ asta din ce în ce mai mult pe grupul de mămici deja celebru de pe Facebook. Şi trebuie să spun că mă bucur enorm să văd că instinctul patern reuşeşte să readucă echilibrul în viaţa mamelor şi a bebeluşilor lor.

Provocarea de a mă face să conştientizez motivele pentru care şi astăzi, la 20 de luni aproape de la naşterea lui Ş continui să alăptez a fost articolul publicat de mămicile de pe blogul Alăptează!.

Subiectul acesta mi-a uscat ochii şi mi-a tocit unghiile înainte de a naşte pentru că aveam impresia că de aici porneşte totul. Poveştile înfricoşatoare cu ragade, colici şi biberoane umplute şi încălzite în miez de noapte mi-au pus capac şi mi-am jurat că voi face tot ce-mi stă în putinţă să nu ajung aici.

Dar să nu mă indepărtez de scopul iniţial. De ce? Păi…

…pentru că nu am putut rezista ceda căutărilor lui S de a ajunge la sânul meu. Acum este ştrengar şi ştie să ceară „aţiţi” (alt ţiţi) şi-mi arată degeţelul lui arătător ridicat, adică „upi” (un pic). Cât să se simtă bine, să mă simtă aproape, să ne reconectăm unul la celălalt.

…pentru că, orice-ar spune doamnele de modă veche, laptele matern nu are cum să fie dintr-o dată prost după ce un an a fost esenţial. Am scris într-un post mai vechi despre calităţi şi avantaje ale alăptării. Nu mai este suficient cât să acopere necesarul nutriţional pentru câteva ore al unui copil aflat în plină creştere, dar continuă să furnizeze anticorpi atât de necesari imunităţii. Mă întreb cum de fiecare fată când mă caută câte o răceală de se lasă cu nas înfundat şi strănuturi de sar toate de pe mine, el nu are nimic? Şi nu stau cu masca pe nas! Şi apoi, de ce ar fi mai bun laptele altei specii decât al meu??

…pentru că nu ştim alt mod de a adormi în 10 minute. Îmi este atât de uşor să îl adorm la prânz şi seara, încât uneori parcă ar fi alergat 20 de kilometri, aşa de repede pică.

…pentru că, da, îmi este comod. Mi-e atât de simplu să îl iau pe braţe şi să-l liniştesc dacă îl se loveşte sau e agitat, dacă mâncarea nu e gata şi durează până ne aşezăm toţi la masă. Laptele matern conţine endorfine care îl calmează pe micuţ şi îi atenuează orice durere.

…pentru că e atât de altruist încât si Mickey şi girafa au păpat ţiţi de la mami. Când mănâncă ceva, trebuie să gustăm toţi, mami, tati, buni şi toate animăluţele din cameră.

…pentru că nu ştiu cum să-l înţarc şi mi-ar fi greu să-l văd chinuindu-se şi căutându-mă.

…pentru că aşa am slăbit mai uşor, fără diete plictisitoare. Greutatea mea e mai mică decât cea dinainte de sarcină.

…pentru că e „environment friendly” să alăptez, să nu consum curent, detergent şi să nu irosesc ambalaje de cutii de lapte praf când laptele meu e steril, complet şi disponibil la orice oră din zi şi din noapte. Co-sleep-uim de la 6 luni. Şi e atâââât de bine! Nu vreau să-mi amintesc de nopţile din primele luni când mă ridicam din pat şi stăteam la marginea lui să-l hrănesc şi apoi mă chinuiam să-l pun la loc fără să-l trezesc. Şi asta şi din oră în oră, când trecea prin puseurile de creştere. Acum nu ne mai trezim decât o dată, maxim de două ori, dar e suficient să tragă de câteva ori şi adoarme la loc.

…pentru că nu ştiu ce-aş fi făcut când am trecut prin acel episod oribil de diaree, de nu am ştiut ce să-i mai dau de mâncare şi orice ingera ajungea imediat pe partea cealaltă. Deşi am avut recomandări şi certuri că nu ar trebui să-l alăptez căci laptele meu „nu era bun”. Iarăşi dragul meu meu soţ a avut încredere în mine şi m-a încurajat în decizia mea de a continua cu alăptarea, altfel aş fi ajuns cu cel mic în perfuzii direct la spital.

…pentru că nu a avut niciodată nici un fel de alergie, reacţie secundară la ceva, bronşită sau tuse. O singură noapte de febră şi atât, în toată existenţa lui.

Asta e tot ce ştiu, tot ce-mi trebuie să ştiu. Nu-mi trebuie cifre, statistici şi alte descoperiri de ultimă oră ca să îmi argumentez alegerile. Sunt singura femeie din familia mea care a alăptat până la această vârstă şi încă o vom mai face până când va decide el. Urmează să intre la creşă. Se va obişnui, am încredere, cu lipsa mea. Îi plce prezenţa altor copii prin preajmă. Probabil vom rămâne cu laptele de seară şi de dimineaţa, cine ştie? Probabil se va autoînţărca mai repede decât mă aştept. Va fi alegerea lui. Va fi prima lui decizie importantă. Rolul meu este să fiu alături de el atunci când are nevoie de mine.

Acum am aflat că în Emirate a fost înaintată o lege prin care alăptatrea naturală e obligatorie până la doi ani. Nu cred că se pune problema unei obligaţii din punct de vedere legal, ci una morală. Până la urmă, este o alegere. Şi fiecare mamă trebuie respectată pentru deciziile ei. Nu am criticat şi nici nu am sărit să judec pe nimeni care a făcut altfel decât mine. Nu deţin adevărul absolut şi nici nu sunt perfectă. Tot ceea ce fac, fac în cunoştinţă de cauză, perfect constientă de consecinţe şi motivele sunt mereu personale, niciodată ca urmare a vreunei presiuni sau critici răutăcioase.

Anunțuri

7 responses to “De ce mai alăptez după un an şi 8 luni?

  1. Andrea spune:

    Subscriu celor scrise de tine in articol. Iar legat de alegere si perioada de alaptare, sunt situatii ce nu pot fi controlate. E insami am avut parte de o situatie deosebita cu primul – stresul, care a redus secretia…. Iar alte mamici au trecut chiar prin situatii in care aveau laptic iar copilul nu mai vroia, ca ii curgea prea tare, de exemplu, desi mamica nu fortase lucrurile si nu folosise nicicand pompa de san… Acum am implinit de 2 ani de alaptare si continui 🙂

    Apreciază

  2. Andrea spune:

    Sper ca nu apare de 2 ori acest comentariu: Ma regasesc in randurile tale. Si nu cred ca trebuie impus ceva prin lege. Sunt situatii in care chiar nu poti alapta deloc sau prea mult, fie din cauza stresului (mims-a intamplat cu primul), fie ca pur si simplu copilul tau nu vrea (curge laptele prea tare, desi nu te-ai muls nicicand, nici manual, nici cu pompa de san sau pur si simplu nu vrea si nu exista explicatie logica…) Cu al doilea am inplinit 2 ani de alaptare si mergem inainte pana cand o fi sa fie 🙂

    Apreciază

  3. alinafilip spune:

    Primul comentariu intrase in spam şi nu ştiu de ce.
    N-ai idee cât de mult mă bucur că sunt mămici care aleg a doua variantă, cea a alăptării prelungite, mai ales când sunt la al doilea copil, deci cu mult mai multă experienţă decât noi, novicele. Chestiunea alăptării e mult mai serioasă decât o tratează doctorii, căci de acolo ne tragem multe decizii. Dacă şi ei ar fi mai la punct cu ultimele studii, poate şi mai multe mămici ar alege să continue alăptarea în ciuda dificultăţilor. Unde mai pui şi presiunea binevoitoarelor, noi fiind o naţiune cu aplecare spre a pune la inimă ce spune celălalt, oricât ne-am împotrivi.Dar de la a recomanda şi până la a obliga, indiferent de situaţiile particulare, e cale lungă şi are de-a face cu libertatea alegerii a fiecărei familii. Mai degrabă să interzică organismele modificate genetic decât o alăptare mai scurtă de doi ani. Cred că asta face mai mult rău.
    Copiii sunt diferiţi şi cu greu pot fi încadraţi în nişte standarde, la fel şi fenomenul alăptării. La probleme particulare, soluţii particulare. Mă bucur că s-a luat iniţiativa recunoaşterii meseriei de consultant în lactaţie. Poate aşa se vor lua în consideraţie atâţia ani de studii şi descoperiri în domeniu sau, mai mult decât atât, vom reveni la rădăcini şi la natural. Mulţumesc, Andrea, pentru că ai împărtăşit din experienţa şi felul tău de a gândi. Succes în alăptare! 🙂

    Apreciază

    • Andrea spune:

      Citeam de curand intr-o carte despre o situatie demna de luat in seama, zic eu:
      O mamica avea gemeni si datorita informatiilor gasite despre beneficiile alaptarii, chiar daca era istovita si avea si simptomele unui tip de paralizie, tot vroia sa ii alapteze mult timp, desi lua si medicatie pentru afectiunile ei, adica antidepresive si medicamente pentru paralizia respectiva. Presiunea mamelor din jurul ei era imensa (toate alaptau mult timp), la care se adauga si credinta ei privind beneficiul laptelui. Dar, asa cum si medicul ei a avertizat-o, totusi nu era bine nici pentru ea si nici pentru bebelusi, mai ales ca acele substante din medicamente ajungeau in laptele matern. Ea deja alaptase 4 luni sub medicatie… Cumva, nu doar in alaptare, dar in tot ce facem, este nevoie de moderatie si sa punem in balanta beneficiile si efectele negative sau minusurile.
      Personal, alaptarea mi-a adus multumire si multe bucurii, chiar daca fizic isi pune amprenta. In cazul meu, am incercat sa fiu atenta la a ma mentine in forma si in acelasi timp a-i oferi copilului ce are nevoie, fara sa ma expun la riscuri privind sanatatea. Si nu e greu: odihna atunci cand simt ca nu se mai poate, terapie Yumeiho pentru indreptat spatele sau dureri de spate, tensiuni musculare, plus alimentatie cat mai echilibrata si care sa suplimenteze nevoile corpului care alapteaza.
      Sunt situatii care pot fi evitate, cat timp avem grija la aspecte diverse ale vietii noastre. Mangaierile, imbratisarile ajuta si ele, atat din partea copiilor, cat mai ales din partea tatilor. Daca tinem cont ca suntem fiinte formate din corp, minte si emotii, ca avem o viata emotionala bogata, ca si psihicul nostru este solicitat, mai ales dupa nastere, daca vedem care sunt nevoile noastre la aceste nivele si incercam sa le satisfacem (cu sau fara ajutor extern, oameni, suplimente etc.) atunci e si mai bine pentru noi si bebe 🙂

      Apreciază

      • alinafilip spune:

        Nu sunt in masura sa judec cazul acestei mame, dar cred ca trebuie cautate mai multe variante pana la a ajunge la medicatie incompatibila cu alaptarea. Tu spuneai ca ai urmat niste terapii alternative pentru a combate unele efecte secundare ale alaptarii. Dezechilibrul cred ca se instaleaza din partea mamei, caci un copil nu poate sa aiba excese in materie de supt la san decat daca mama nu ii urmeaza nevoile alimentare sau acesta este bolnav (de ex, diaree sau rosu in gat). Atunci cel mic poate compensa cu laptele matern. Totul trebuie pus in balanta.
        Mentionai de probleme cu spatele. Si eu am din belsug.Dar asta pentru ca nu am acordat atentie acestui aspect si mi-am neglijat aceste probleme de la primele simptome. Unele mame mai spun de demineralizarea oaselor si a dintilor. Nu stiu daca e o legatura directa. Consecinte neplacute sigur ca apar daca mama nu are o dieta echilibrata. Si acest lucru e valabil in cazul oricarui om, nu doar al mamei care alapteaza.
        Pana la urma cuvantul de ordine e echilibru, masura in toate.
        In alta ordine de idei, am sa ma interesez despre aceasta tehnica Yumeiho. Nu am mai auzit de ea si trebuie sa fac ceva cu durerile de spate. Multumesc pentru informatii.

        Apreciază

  4. Andrea spune:

    Da, ar fi multe de discutat pe cazul acela cu mamica bolnava. Eu l-am prezentat cum era intr-o carte ce nu se axa pe alaptare ci pe altceva.

    Ce ziceam eu despre mine nu pot spune ca sunt „efecte secundare” ale alaptarii; mai degraba efectele modului in care am ales eu sa alaptez si sa am grija de bebe in circumstantele vietii (zi si noapte, la cerere, alaptat si purtat in diverse pozitii si momente – de aici dureri de spate, somn mai putin etc.). Da, copilul in sine nu are nicio legatura. Alaptarea este un fenomen natural, de mama depinde daca si cum o afecteaza.
    Fiecare corp are particularitatile lui. Unele femei pot alapta mult si fara probleme fiindca corpul lor detine destule rezerve pentru a-i hrani pe amandoi. Alte femei au diverse deficiente sau probleme in asimilarea unor elemente etc si atunci ar fi necesare niste masuri de prevenire a unor probleme sau de refacere. Din cauza asta ma bucur ca ne cam forteaza sa facem niste analize, caci asa descoperim cum e treaba pe la noi.
    Cand esti informat ai si putere, puterea sa iti influentezi corpul, viata si destinul, nu doar pe al tau, dar si pe al copiilor tai 😛
    PS: Eu am fost la Virgil Pruteanu, kinetoterapeut al lotului olimpic roman de haltere (e in Galati sau in Bucuresti). In 10 min mi-a indreptat coloana, la prima sedinta.

    Apreciază

  5. alinafilip spune:

    Andrea, nimic nu e intamplator, o spun zilnic si tot ma minunez! Trebuie sa vad un specialist pentru ca am ceva probleme cu vertebrele cervicale, probabil o spondiloza cervicala, apoi, niste dureri lombare…O data ce am un verdict vreau sa ma indrept, cum spuneam, spre medicina alternativa. Acest terapeut e din Galati, de unde sunt si eu, ma rog, acum nu mai stau aici. Dar e un nume cunoscut, recomandat, usor de gasit. Deci, trebuie s-o iau din loc si sa ma caut pe la medici, ca fara un diagnostic concret nu ma apuc de aceste variante. Multumesc, Andrea.

    Apreciază

Loc de dat cu parerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Ivy & mommy

on a journey...

Cărti gratuite în format PDF

Descarca gratuit in PC sau tableta cele mai bune carti electronice pdf

Camelia - Nicorina Edu

Profesor pentru învăţământul primar

Idei pentru mămici şi copii

Idei creative pentru timpul liber, reţete culinare, sfaturi practice

Mămica Activă

Echilibru între pasiunile profesionale și viața de mamă

Arome de poveste

curiozităţile şi strădaniile unei mame în secolul XXI

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

time4splash

Handmade, tutoriale, unicat, interviuri, sfaturi

Lucy Visinescu's Blog

Informatii si sfaturi despre dinti si nu numai

Fara sa stie, ingeri...

Unii au gazduit, fara sa stie, pe ingeri (Evrei 13:2)

TAG Toys

Stimulating Intelligence During the First Years of Life

Aventuri în Ouzoland (Miorițaland)

După opt ani de trai și viață pe malul mării, m-am întors la Timișoara. Am plecat 1, am venit 3.

ursuleți năzdrăvani

frânturi din viață

Copilăria noastră frumoasă / Our Beautiful Childhood

curiozităţile şi strădaniile unei mame în secolul XXI

Lilutesa

curiozităţile şi strădaniile unei mame în secolul XXI

Cristian Lisandru

festina lente - prin(tre) cuvinte, gânduri, mirări...

TED Blog

The TED Blog shares interesting news about TED, TED Talks video, the TED Prize and more.

doua fete cucuiete

cum ne petrecem timpul

Blogul Mamei (Începătoare)

Pășiți în lumea plină de culori a copilăriei

Lecturi si Arome

retete simple pentru oameni simpli

Claudette Bazar

de toate, amestecate

Regina Buburuza

E bine sa lasi in urma ta si altceva in afara de un schelet. Chiar si un pamflet.

Caiet pentru şcoala de...acasă

Joacă, şcoală şi terapie...acasă

%d blogeri au apreciat asta: